Citeam un titlu de ziar: PNL si PDL vor vota pentru începerea urmăririi penale a deputatului șpăgar. Adică ar exista și altă opțiune? Desigur, dacă totul depinde de vot se poate întâmpla orice, poți vota împotrivă sau te poți obține. Altfel spus, cam asta înseamnă o super-imunitate, o metodă care lasă loc de orice, în funcție de interesele momentului, de importanța omului pentru partid, iar în cazul nostru Gheorghe Coman pare a fi un casier al lui Felix sau unul care strânge taxa de protecție.
Ideea nu e cea expusă mai sus, că un deputat sau senator dacă-l prinzi la furat scapă sau nu în funcție de starea de greață sau beție a colegilor de partid, nu, problema este că se poate pune în discuție o stare de fapt în funcție de cine a făcut fapta, aici este marele pericol. Mai mult, dăm o amnistie și-i iertăm pe hoți și criminali și traficanți sau orice altă infracțiune, asta doar pentru că printre ei se află un cine știe ce politician, vezi dedicațiile pregătite pentru Bombonel sau Felix.
Vreau să vă spun că nicio amnistie sau grațiere din lume nu va schimba viziunea infractorului despre cei din jurul său, niciun asemenea act de clemență nu-l va face să fie mai bun, mai atent, să fie spășit, iar în niciun caz un parlamentar hoț dovedit nu va veni în fața națiunii ca să zică: „Oameni buni, am greșit, vă mulțumesc pentru amnistie, iar ca să vă dovedesc că am înțeles ce e bun și ce este rău voi lucra în slujba țării, dezinteresat și fără să pretind un salariu cât de mic. Știu că doar așa voi fi iertat cu adevărat!” Să mă scuipați în gură dacă se va întâmpla vreodată așa ceva!
Infractorul tot infractor va rămâne, cred că se pot corecta cei care au furat o pâine ca să dea de mâncare copiiilor săi, dar în cazuri din acestea codul penal are distincții clare, ceea ce nu e cazul marilor noștri hoți naționali.
Ca să înțelegeți cum se va schimba starea noastră dacă se va vota o amnistie pentru hoții deputați sau senatori, am să vă relatez cum mi-a schimbat mie viitorul un alt infractor, unul de rând, la o adică un ticălos. S-a întâmplat demult, în anii de liceu. M-a lovit pe trotuar pe când mă duceam la școală. Se îmbătase porcul, s-a urcat la volan și a plecat prin oraș. A lovit o mașină care făcuse imprudența să circule la aceeași oră cu el, apoi Dacia idiotului meu a ricoșat și s-a urcat pe trotuar și m-a pocnit pe mine. N-a contat nimic, a mers mai departe iar apoi a șters-o din zonă.
Șoferul acesta infractor și ticălos în același timp sau poate este un pleonasm ceea ce spun, a primit doi ani de pușcărie dar a venit o grațiere și a scăpat. N-a făcut o zi de pârnaie! Și atunci unde este ideea de pedeapsă, de corecție, de cum vreți să-i spuneți? Credeți că a venit vreodată să mă vadă, să-mi spună un cuvânt de regret? Da de unde, am aflat cum îl cheamă din dosarul de urmărire penală!
Iar dvs credeți că marii infractori naționali vor ieși pe postul public de televiziune și vor cere iertare de la popor și vor mulțumi pentru amnistie? Nu. Dar noi, în schimb, vom vedea în fiecare parlamentar un hoț, un criminal. Așa cum eu, de la accidentul acela care m-a scos pe tușă un an și din cauza căruia am stat șapte zile în comă, ei bine eu nu am mai făcut școala pe care am vrut-o și de atunci țin minte numerele de mașini de câte ori trece una pe lângă mine. E o obsesie, un fix de care abia acum, după 30 de ani, încep să mă dezvăț. Așa cum toți vom vedea în parlament o adunătură de golani și derbedei, de găinari și șmenari. Asta dacă își vor da amnistia și-și vor trage o super-imunitate!
