Probabil libertatea este asemenea unei femei cu ochii negri și părul lung. O slăbănoagă, cum ar zice toată lumea. O femeie pe care dacă sufli mai tare o dai pe spate. O răstorni. Pentru două ore, în mintea mea, libertatea a luat forma unei femei pe care am atins-o și am mirosit-o. Și cu care am vorbit. Femeia asta se numește Nadia Murad.
Femeia la care mă refer, Nadia Murad, face parte dintr-o comunitate etnică mai puțin înțeleasă. Mai puțin cunoscută. Etnia aceasta se numește yazidi și se estimează că, în prezent, în lume trăiesc mai puțin de un milion de yazidiți. Dn câte am înțeles, yazidiții nu sunt neapărat musulmani, mai degrabă kurzi dar combimă elemente religioase de la mai multe religii. Poate că cele mai puternice influențe sunt ale zoroastrismului, ale hinduismului și yazidiții par a fi una dintre cele mai vechi credințe (monoteiste) din lume.
În ochii musulmanilor înclinați spre radicalism, a celor din Statul Islamic, yazidiții sunt niște diavoli. Niște suboameni, stârpituri. Trebuie călcați în picioare și capetele să le fie zdrobite.
Calvarul ISIS. Premiul Nobel
Kocho este un sat de păstori din nordul Irakului. Acolo, în partea aceea de lume, în august 2014, teroriștii ISIS au năvălit și au luat ostatici mii de oameni. Pe bărbați, cei care n-au vrut să se convertească la islam i-au ucis. Pe femei le-au transformat în sclave. Așa cum povestea Nadia Murad, viața lor nu valora nici cât un pachet de țigări. Erau bătute și violate. Oricând și oricum.
După trei luni de captivitate Nadia a reușit să fugă. Cerul a ajutat-o și i-a scos în cale o familie de musulmani sunniți. Cu ajutorul acestora a ajuns în Germania, unde se află din 2015.
Femeia asta a luat premiul Nobel pentru pace în 2018. Dar a fost nominalizată și în 2016 pentru același premiu. Pentru că a avut curajul să ridice capul și să lupte pentru libertate, pentru drepturile femeilor. Pentru ca femeile să nu mai fie victime colaterale.
Puterea Nadiei
Pentru aproximativ două ore am ascultat-o cum vorbește. Și am înțeles că este și puternică. Te uiți la ea și stai să te gândești: de unde naiba atâta forță la o slăbănoagă!? Și am înțeles că nu e doar puterea aceea pe care Dumnezeu o dă doar anumitor oameni. E puternică pentru că reușește să stea în picioare și să povestească de atâtea ori suferințele prin care a trecut. Și să le repete mereu și mereu. Și să n-o doară, apoi mai spune o dată și încă o dată.
Cred că Nadia Murad are mult mai multă putere decât cea de care are nevoie să umble pe la toate universitățile, să primească titluri și să dea autografe pe niște cărți. Căci și de-aici vin bani…
Nadia Murad, această femeie firavă care nu se îmbracă în albastru pentru că e o culoare prea sfântă, iar oamenii nu merită s-o poarte, și-a pierdut toată familia în atrocitățile Statului Islamic. Cu banii pe care i-a primit de la Premiul Nobel a înființat o organizație: „Nadia’s Initiative”, un fel de ONG. Cu acești bani repară spitale din regiunea ei din nordul Irakului, acolo unde ISIS a bombardat și a distrus.
Pentru două ore, ieri, Nadia Murad a vorbit în Aula Magna de la UV Timișoara. Mă bucur că am fost acolo.
» Nadia Murad la Universitatea de Vest din Timișoara
» Tragedia credincioșilor yazidi; adoratorii diavolului
» Dosar ISIS, cine e și cum a apărut această temută organizațoe teroristă
