Adevărul despre „Little Romania”

adevarul despre little romania
Inceput de veac XX in Manhatan

text preluat de la Dinu Barbu

Am crezut, până nu demult, că denumirea “Little Romania” se referă la un cartier din New York. Aici s-ar fi stabilit cei de naţionalitate română, emigranţi ai sfârşitului de secol XIX și începutul lui XX. Proveneau din două anacronice imperii: cel ţarist şi cel austro-ungar. Aveam şi un exemplu în familie, bazându-mă pe Arhivele din Eliss Island. De acolo am aflat ziua şi anul în care mătuşa mea Similiana Micu (Miku) (n. Belinţ, nr. casă 226, în 8 aprilie 1886, botezată ortodox în 10 aprilie, acelaşi an), sora bunicului meu matern, a pornit din portul adriatic Fiume (Rjeka de azi) spre America. S-a îmbarcat pe vasul Carmania, la 25 noiembrie 1909. Şi-a urmat peste Ocean viitorul soţ. Respectiv pe Constantin Drăgănescu (n. Buziaş, la 4 martie 1876, botezat în legea orientală în 7 martie, acelaşi an). Acesta a emigrat în SUA cu doi ani înainte, în anul 1907.

Evreii din România și arta lor culinară

De fapt, numele de “Little România” pare a veni ferm de la evreii emigraţi din Basarabia şi Bucovina începând cu anul 1872 şi ajunşi la New York. Şi aici mă las pe mâna dnei Sarah Lohman, istoric culinar. Ea este autor al unor best-sellere de critică culinară. S-a concentrat însă şi pe povestiri despre situaţia femeilor, a imigranţilor şi a populaţiei de culoare. În scrierile ei (din TheWall Street Journal, The New York Times sau All Things Considered) s-a opus oricărei forme de rasism, sexism şi xenofobie. Sarah Lohman vorbeşte despre Cartierul numit odinoară “Little Romania ca fiind „o sub-cultură a Jewish Lower East Side, unde poţi desluşi istoria bucătăriei regionale evreieşti.”

“Mica Românie” din Manhattan era un cartier “învelit” în blocurile de pe strada East Houston, strada Allen, Grand Street și Bowery. Când scriitorul român Marcus Ravage a ajuns la New York în anul 1900, a găsit “Little Romania” înfloritoare. Erau restaurante deschise peste tot. Ravage își amintește la un moment dat că „Pe străzile Rivington și Allen, magazinul românesc de delicatese își făcea apariția, cu pastrama sa de gâscă, butoaie de măsline coapte și cu căzi pline de frunze de viță de vie sărate”. (An American in the Making: The Life Story of an Immigrant, Marcus Eli Ravage, 1917.) Ravage (Revici), născut la 25 iunie 1884 în Bârlad este un evreu de origine română. A scris cărţi si articole despre fenomenul emigrării în America. Marcus Revage (care a trecut şi pe la Universitatea din Missouri în Columbia, după mutarea în Statele Unite) a fost, de asemenea, biograful familiei de bancheri Rothschild (Concordia, Integritas, Industria). Ravage s-a ocupat şi de biografia celei de-a doua soţii a lui Napoleon, Marie Louise.

interior patiserie Cutitele lui Yonah Schimmel
Interior din „Cuțitele lui Yonah Schimmel”

Cea mai ieftină pastrami

În “Little Romania” devenise celebră, aşadar, pastrama de gâscă. Era preparată cu meşteşug de evreii plecaţi din Bucovina şi Basarabia. Însă carnea de vită în America era mai ieftina decât cea de gâscă. Așadar, evreii români au adaptat reţeta şi au început să prepare cea mai ieftina variantă: “pastrami” din carne de vită. Ortografierea “pastrami”, cuvânt apropiat de românescul pastramă, apare în unele documente timpurii în limba engleză. A fost introdusă probabil prin asocierea cu termenul “salami” din engleza americană.

La New York era faimoasă “Pastrami Sandwich” (dar și Reuben Sandwich, care folosește același tip de carne). Sandwich-ul se pare că a fost făcut faimos de Sussman Volk, care-l prepara încă din 1887. O carte despre New York apărută în 1995 arată că Volk a emigrat din Lituania. Ajuns la New York, pe la finele secolului XIX, a deschis o măcelărie. Din carte aflăm că reţeta pentru pastramă ar fi primit-o de la un emigrant evreu român, contra păstrării unor bagaje ale acestuia.

Originea pastrami era în România

Jurnalele comerciale ale vremii scriau că pastrama – pastrami – îşi avea originea în Regatul Român. Brăila fiind principal port de desfacere al produsului.

De altfel, Evliya Çelebi (Derviş Mehmed Zilli, 1611–1682) vorbea despre „Insula de «Pastramă» care se afla, se pare, nu departe de Brăila. “Între cele două maluri ale Dunării, în mijlocul Dunării. În fiecare an sunt sacrificate aici șaptezeci-optzeci de mii de vite; făcându-se pastramă din carnea lor, se trimite la Rum (Anatolia) și în Arabia și în Europa multe sute de mii de poveri de pastramă. (…)

Dacă cineva merge pe această insulă în timpul sezonului de pregătire a pastramei, i se tulbură mintea când vede cum curge în Dunăre, ca un torent, sângele a mii de vite, făpturi ale lui Allah. (…) În timpul sezonului, vin pe această insulă, cu corturile lor, mii de negustori de pastramă. Într-o parte, în sute de cazane, se topește seul scos din vite, apoi se amestecă cu unt. În altă parte, se fac lumânări din cerviș. Aceasta este o insulă demnă de vizitat”.

Mica Românie azi

Istoricul culinar Sarah Lohman despre ceea ce înseamnă azi un tur prin “Mica Românie” de altădată (“From Pushcarts to Pizza Knishes: A Walking Tour of „Little Romania”). Ea vorbește despre „preparate delicioase din peşte şi grămezi de carne. Astfel pot fi caracterizate felurile de mâncare ale unora dintre cele mai vechi afaceri de pe strada Houston. Vom petrece 90 de minute explorând cartierul cunoscut odinioara sub numele de Mica Românie, o subcultură a părţii estice evreieşti a New York-ului, si vom afla istoria artei culinare evreieşti. Vom gusta din clasicele “Lower East Side”, precum si din unele produse noi, datorită cărora aceşti comercianţi de mâncare tradiţională au reuşit să supravieţuiască.

Turul începe la 10 dimineaţa din faţa magazinului „Cuţitele lui Yonah Schimmel”, 137, Strada Houston. De aici, ne vom îndrepta spre “Katz’s Delicatessen” şi “Russ & Daughters”. Fiecare oprire va presupune o gustare care este inclusă în preţul turului”.

» Vezi și Little Romania din Londra